Selectează o Pagină

Sedimentologie și micromorfologie. Aplicații în arheologie. ed. II

Autor:



22,00 lei



Cod ProdusCS00229
ISBN978-606-537-148-4
Nr. pagini216
Nr. planșe10
Format17 x 24 cm

Email
Categorie: Etichetă:

Descriere

Cu prezentul volum, Sedimentologie şi micromorfologie. Aplicaţii în arheologie, autorul, domnul dr. Constantin Haită, pune la dispoziţia tuturor celor interesaţi, cercetători, studenţi, rezultatele eforturilor sale dirijate către acest domeniu, ce până acum două decenii era practic necunoscut în arheologia românească.
Mult timp, chiar şi în prezent, încă mai întâlnim în diversele publicaţii din ţara noastră formulări de genul strat de cultură(ca să dăm doar un singur exemplu), care pe de o parte ilustrează forţa unei tradiţii bazate pe influenţe (iniţial) benefice, apărute acum aproape un secol în urmă, dar care, utilizate şi în prezent, dezvăluie carenţe semnificative ale pregătirii profesionale din domeniul arheologiei în România. Ignorarea globală a proceselor ce au avut drept consecinţe formarea straturilor de cultură sau a celor postdepoziţionale produc consecinţe dintre cele mai importante la nivelul înţelegerii chiar a săpăturii arheologice şi deci, implicit, a concluziilor.
Iată deci, sintetic, numai câteva dintre motivele extrem de importante pentru care această a doua ediţie a manualului este mai mult decât necesară. În egală măsură remarcăm aici şi faptul că epuizarea primei ediţii suntem tentaţi să o interpretăm drept un semnificativ şi elocvent pas înainte.
Maniera de prezentare sintetică, dar în acelaşi timp ancorată – o putem afirma cu bucurie – în cercetări efectuate în România, constituie în egală măsură o demonstraţie dar şi o invitaţie adresată tuturor celor care înţeleg că cercetarea arheologică de astăzi şi de mâine trebuie să fie efectuată în anumite condiţii ce nu mai pot omite sau exclude astfel de direcţii de cercetare.

Dr. Dragomir Popovici

Sedimentele arheologice sunt rezultatul acţiunii conjugate a proceselor naturale şi antropice şi pot fi definite ca un ansamblu de particule minerale şi organice integrate în depozitele arheologice ce pot fi produse sau nu de către om şi pot fi transformate ulterior acumulării lor (Courty și Miskovski, 1987). Astfel, unitățile sedimentare din cadrul depozitelor arheologice pot fi definite ca un ansamblu de constituenți de origine naturală sau/și antropică, acumulați sub acțiune naturală sau/și antropică, transformați sub acțiune naturală sau/și antropică. Introducerea conceptului de facies, în accepţiunea interpretativă a termenului, este deosebit de importantă pentru ierarhizarea efectelor tuturor acestor mecanisme și procese care au acţionat izolat sau corelat în formarea fiecărei unităţi sedimentare. Altfel spus, o unitate sedimentară va purta întotdeauna amprenta a cel puţin două categorii de procese, din timpul depunerii sau sindepoziţionale şi ulterioare acumulării sau diagenetice, interpretarea fiind corelată cu contextul de teren al structurilor sau succesiunilor cercetate.
Având în vedere aceste consideraţii, am încercat o prezentare cât mai completă asupra caracteristicilor sedimentare şi semnificaţiilor interpretative ale acestora, elemente care contribuie la definirea faciesurilor sedimentare. Acolo unde a fost posibil şi am considerat necesar, am evidenţiat implicaţiile fiecărui tip de informaţie în cercetarea siturilor arheologice.
Prezentarea acestor elemente s-a dorit să fie făcută în strânsă legătură cu diferitele metode de analiză, în scopul evaluării domeniilor de aplicare şi a limitelor fiecăreia dintre acestea.
Deşi lucrarea este organizată în două părţi distincte, am încercat să susţinem şi să argumentăm faptul că sedimentologia şi micromorfologia sunt domenii de cercetare care se completează reciproc. Dacă sedimentologia accentuează modul de formare și transformare a particulelor sedimentare, prin diferite metode de analiză, ce detaliază observațiile asupra parametrilor fizici ai acestora (mărimea particulelor, forma, suprafața, natura mineralogică sau chimică a acestora etc.), micromorfologia solurilor abordează studiul unei unități sedimentare ca pe un ansamblu, fiind evidențiate procesele post-depoziționale care produc transformări importante, inclusiv până la formarea unor orizonturi de sol.
Adoptarea unor metode de analiză trebuie realizată, în opinia noastră, în funcţie de problematica cercetării, de contextul de teren și de informaţiile şi rezultatele preliminare ce sunt disponibile. De fapt, cercetarea la diferite scări de detaliu trebuie sa urmărească aceleași concepte și principii de interpretare, întregul demers având astfel un caracter unitar.

dr. Constantin Haită

Cuprins

Download (PDF, 110KB)

Cuvânt înainte

Download (PDF, 123KB)

Introducere

Download (PDF, 157KB)