Selectează o Pagină

Regimul post-totalitar din Republica Moldova (1990 – 2012)

Autor:



32,00 lei


Cod ProdusCS00211
ISBN978-606-537-125-5
Nr. pagini0
Nr. planșe0
Format13 x 20 cm

Email
Categorie: Etichetă:

Descriere

După două decenii putem afirma că drumul parcurs în edificarea şi afirmarea independenţei de stat s-a dovedit a fi foarte dificil. Pentru mulţi rămâne încă actuală întrebarea: De ce tranziţia Republicii Moldova de la un regim politic totalitar la unul democratic este atât de anevoioasă? La această întrebare există mai multe răspunsuri, generate de caracterul reformelor politice, economice, sociale şi culturale. Unul dintre aceste răspunsuri ţine de domeniul istoriei şi memoriei colective şi de ceea ce a însemnat pentru locuitorii fostei republici unionale regimul totalitar comunist. Perceperea trecutului este condiţionată de experienţa şi cunoştinţele fiecărui om, ale fiecărei familii şi comunităţi în parte etc. Deşi PCUS a tins să construiască o societate egalitară sub toate aspectele, viziunile asupra acestui regim au fost şi rămân a fi diferite. După evenimentele din august 1991, s-a crezut în colapsul sovietic şi în detaşarea definitivă de trecutul totalitar, realităţile însă s-au dovedit a fi altele.
Din perspectiva unei abordări istorice, bazată pe documente, este dificil să discuţi despre ultimele două decenii, când încă multe arhive nu sunt accesibile. Dar, autorul a urmărit cu atenţie mass media, programele partidelor politice, sondajele de opinie etc., ceea ce i-a permis să evidenţieze un şir de particularităţi, atât generale (trend-uri), cât şi specifice regimurilor de guvernare din Republica Moldova…
Prezentarea a numeroase aspecte privind dinamica politică de la Chişinău demonstrează faptul că autorul lucrării este un fin observator şi un analist atent la tot ceea ce se petrece în Republica Moldova. Abordarea retrospectivă a celor 22 de ani reprezintă o primă istorie politică a tânărului stat şi constituie un instrument eficient de cunoaştere şi înţelegere a situaţiei din Republica Moldova.

Sergiu Musteaţă

Evoluţia regimului politic post-totalitar
În cei peste peste douăzeci de ani care fac obiectul analizei noastre, şi care în cea mai mare parte au trecut de la declararea Independenţei, la conducerea Republicii Moldova s-au succedat 6 guvernări:
– guvernarea agrariano-frontistă (1990 – 1994);
– guvernarea agrariano-socialistă (1994 – 1998);
– guvernarea A.D.R., de centru-dreapta (1998 – 1999);
– guvernarea de tranziţie, Dumitru Braghiş (1999 – 2001);
– guvernarea(restauraţia) comunistă (2001 – 2009);
– guvernarea A.I.E., de centru-dreapta (2009 – 2012).
La o simplă analiză comparată se poate observa, pe de o parte, că în cea mai mare parte a perioadei(18 ani), Republica Moldova a fost condusă de partide de stânga şi extrema stângă si doar un interval de timp foarte scurt(4 ani) de partide democratice de centru-dreapta.
Aceasta relevă, pe de o altăparte, că în toată această perioadă a existat o confruntare puternică între două curente diametral opuse privind calea de dezvoltare a Republicii Moldova:
– unul, al rezistenţei neocomuniste, care s-a opus vreme în­delungată proceselor democratice şi edificării statului de drept, pronunţându-se, concomitent, pentru men­ţi­ne­rea acesteia în sfera de influenţă rusă;
– celălalt, al progresului democratic, pe plan intern, având ca obiectiv fundamentalde politică externă integrarea Republicii Moldova în structurile paneuropene, aşa după cum rezultă şi din denumireacelor două guvernări de centru-dreapta.
Din păcate, primul curent a dominat această perioadă, ceea ce a făcut ca Republica Moldova să piardă un timp pre­ţios, atât în ceea ce priveşte democratizarea societăţii, cât şi în privinţa integrării în U.E.
Revenind la guvernările post-totalitare, se impun unele con­siderente, care explică şi fac să fie înţelese mai lesne evo­lu­ţia şi caracteristicile regimului post-sovietic din Republica Moldova.
Trebuie precizat, încă de la început, că în Republica Mol­do­va, ca dealtfel şi în celelalte state sovietice unionale, nu au existat forţe politice de orientare democratică, constituite în ultima perioadă a regimului totalitar, iar societatea civilă nu era organizată. A apărut o mişcare mai mult cu caracter naţional, cunoscută sub numele de Frontul Popular din Moldova (FPM), care, însă, nu a fost capabilă să preia puterea de una singură.

Dorin Cimpoeşu

Cuprins

Download (PDF, 134KB)

Prefață

Download (PDF, 206KB)