Selectează o Pagină

Personalitatea omului politic Dimitrie A. Sturdza

Autor:



39,00 lei



Disponibil eBook pe: http://www.elefant.ro

Cod ProdusCS00220
ISBN978-606-537-141-5
Nr. pagini244
Nr. planșe0
Format17 x 24 cm

Email
Categorii: , Etichetă:

Descriere

Dimitrie Alexandru Sturdza s-a născut la 25 februarie/9 martie 1833, în localitatea Miclăuşeni (atunci judeţul Roman, astăzi judeţul Iaşi), părinţii săi fiind Alexandru şi Ecaterina Sturdza. A fost primul născut al unei ilustre familii boierești din Moldova, ale cărei origini se pierd în negura veacurilor.
Şi-a făcut primele studii în ţară, urmând apoi cursurile mai multor facultăţi de drept din universităţile germane (München, Bonn, Berlin).
A intrat de timpuriu, la vârsta de 23 de ani, în viața politică, imediat după întoarcerea sa de la studii din Germania, înrolându-se în rândurile „partidei naționale” moldovene și militând pentru Unirea Principatelor Române și alegerea unui Prinț străin la Tronul acestora.
La debutul în viaţa politică, a îndeplinit funcţiile de secretar al Divanului ad-hoc al Moldovei (1857) și, apoi, al căimăcămiei din 1858, demonstrând devotament pentru cauza naţională, seriozitate şi o capacitate de muncă ieşită din comun, de care va fi stăpânit în întreaga sa viaţă.
Reprezentant de seamă al liberalismului, D.A. Sturdza avea să fie de opt ori ministru, la aproape toate portofoliile existente în acea vreme (Lucrări Publice, Culte și Instrucțiune Publică, Finanțe, Afaceri Străine) și de patru ori prim-ministru (1895-1896, 1897-1899, 1901-1904, 1907-1908). De asemenea, a fost aproape constant membru al Senatului și, la un moment dat, chiar Președinte al Senatului.
S-a numărat printre susţinătorii instaurării monarhiei constituţionale ereditare la 1866 şi unul dintre membrii fondatori ai Partidului Național-Liberal. În 1892 a preluat conducerea P.N.L. până în ianuarie 1909, când va fi înlocuit cu Ionel Brătianu.
Pentru o vreme a exercitat şi atribuţii diplomatice (1868-1870), ca reprezentant al ţării la Constantinopol.
A avut privilegiul de a colabora atât cu Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, este adevărat pe o perioadă scurtă de timp ca urmare a divergențelor de opinii, cât și cu Principele (Regele) Carol I, această ultimă colaborare fiind de durată și întemeiată pe un deosebit respect și considerație.
S-a remarcat şi în domeniul activităţii culturale ca membru din 1871 al Secţiei de Ştiinţe Istorice a Academiei Române, preşedinte al acestui înalt for ştiinţific între anii 1882-1884 şi secretar general al aceleiaşi instituţii din 1885 până în 1914. Numismatica a fost printre primele sale preocupări, care l-au propulsat și în cercul literar al Junimii de la Iași, însă pentru scurtă vreme. A adunat o colecție impresionantă de monede, medalii, decorații, fiind bine cunoscut printre specialiști. A publicat lucrări de specialitate „Numismatica Română” și „Bibliografia numismaticei române”, după cum a pus bazele Societății Numismatice Române, al cărei președinte de onoare a fost.
A colecționat cu asiduitate documente istorice și cărți rare, pe care le va dona treptat bibliotecii Academiei Române. Multe documente le-a valorificat el însuși prin publicare, fiind inițiatorul cunoscutei colecții Acte și documente relative la istoria renascerii României, în zece volume, și continuator al colecției Hurmuzaki.
Se va stinge din viaţă la 8/21 octombrie 1914, în locuința sa din Str. Mercur (astăzi Str. Pictor Artur Verona nr. 12), la vârsta de 81 de ani, după o lungă și grea suferință, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu din Bucureşti.
Dimitrie A. Sturdza a lăsat o puternică impresie asupra contemporanilor. A avut multe calităţi puse în slujba renaşterii naţionale cu devotament şi onestitate, câştigându-şi un loc binemeritat în panteonul făuritorilor României moderne.

Lucrarea elaborată de dna Mihaela Damean reprezintă bilanţul unor eforturi sistematice ale autoarei de a se apropia de o problematică importantă în istoria celei de-a doua jumătăţi a sec. XIX şi începutul secolului XX în România – mai bine spus, de la perioada de instalare a divanurilor ad-hoc şi până în preajma Războaielor balcanice şi a Primului război mondial –, anume analiza activităţii importantului om politic D. A. Sturdza. Din multe puncte de vedere, acesta este un caz exponenţial în peisajul politic al României de atunci – fie şi prin faptul că începe ca un colaborator al lui Al. I. Cuza şi va termina ca un partener politic important al regelui Carol I-iul sau prin faptul că începe ca un membru al Societăţii “Junimea”, dar nu se va orienta politic spre conservatori, ci către liberali. După cum observă dintru început dna Damean (vezi Introducerea lucrării), “Surprinzător sau nu, cineva lipseşte din această adevărată pleiadă. Este omul politic liberal Dimitrie Alexandru Sturdza, cu un rol semnificativ în edificarea şi consolidarea României moderne”. Până acum, în istoriografia română acest domeniu al Istoriei moderne a fost bine explorat; corifeii liberalismului modern, precum Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Ion I. C. Brătianu au constituit subiectul unor lucrări biografice, dar până acum asupra lui D. A. Sturdza nu s-au oprit istoricii decât tangenţial. În acest context, demersul dnei Damean reprezintă un pas înainte, căruia-i prevăd bune consecinţe în plan istoriografic.
Domnia sa abordează sistematic cinci probleme principale, care sunt totodată principalele repere de ordin biografic ale personajului: i) în primul rând, perioada formării şi a primelor responsabilităţi de ordin politic (cap. I); ii) apoi o privire de ansamblu asupra rolului lui D. A. Sturdza în edificarea monarhiei constituţionale (cap. II); iii) apoi se insistă asupra multora dintre sarcinile pe care D. A. Sturdza şi le-a asumat în exerciţiul guvernării, de la negocierea răscumpărării căilor ferate române şi până la activitatea de Ministru de Externe (cap. III); iv) în continuare, autoarea analizează activitatea lui D. A. Sturdza ca şef al PNL, insistând pe anumite probleme importante, cum ar fi “chestiunea naţională”, “problema aromână” sau gestionarea crizei financiare de la începutul sec. XX (cap.IV); v) în fine, a cincea problemă abordată este configurarea lui D. A. Sturdza prin viziunea contemporanilor săi (cap. V). Pe lângă aceste cinci elemente principale, un capitol final intitulat Epilog vine să întregească demonstraţia.
Din punct de vedere tehnic, lucrarea elaborată de dna Damean cuprinde aşadar 246 pagini, grupate în cinci capitole, bine structurate (Introducerea conţine motivaţia lucrării, prezentarea bibliografiei etc., iar un ultim cvasi-capitol este dedicat concluziilor). Multe citate edificatoare, trimiteri la ilustraţii, precum şi o bogată bibliografie completează un cadru narativ foarte bine reliefat.
Dintr-u început vreau să remarc ancorarea teoretico-istoriografică a demersului dnei Damean. Dânsa stăpâneşte foarte bine instrumentarul profesionistului în domeniu, are o teză clară pe care reuşeşte să o argumenteze folosind un material documentar bogat şi variat.
Cercetările sale în Arhivele Naţionale Istorice Centrale – îndeosebi în dosare ale fondului Sturdza, Brătianu sau Parlament –, cercetările în arhiva D. A. Sturdza de la Biblioteca Academiei Române, precum şi analiza atentă a presei şi a multor lucrări de specialitate sunt meritorii şi cred că lucrarea, în ansamblul ei, răsplăteşte acest efort. Solida pregătire teoretică şi metodologică a fost împletită cu o temeinică stăpânire a documentaţiei de epocă şi a contextelor istorice ale vremii. Dna Damean a reuşit identificarea multor informaţii relevante în aceste arhive instituţionale, ca şi în studierea atentă a presei din acei ani şi a altor lucrări conexe.
Principalul merit al lucrării cred că este acoperirea ariei relativ largi de subiecte pe care o astfel de biografie o presupune.
În opinia mea, lucrarea aduce şi alte elemente de noutate: i) în primul rând, tema ca atare – care este una foarte importantă pentru a înţelege mai bine cea de-a doua jumătate a secolului XIX românesc, mai ales din perpectiva vieţii politice şi parlamentare; ii) apoi, un alt element de noutate este analiza combinată a celor două componente: dna Damean ne explică pe de o parte o biografie a unui om de stat important, iar pe de altă parte contextul pe care acest personaj l-a modelat prin propria sa activitate – cu alte cuvinte, îmbinarea dintre perspectiva politico-istorică şi perspectiva biografică; iii) în fine, un al treilea element îl reprezintă analiza de ansamblu a principalelor probleme pe care politica românească le-a avut de înfruntat în acele decenii marcate, printre alţii, şi de personalitatea lui D.A. Sturdza.
Lucrarea prezentată de dna Mihaela Damean reprezintă o contribuţie ştiinţifică originală şi valoroasă şi aduce, odată publicată, un spor important în cunoaşterea istorică. Sunt convins că dna Mihaela Damean este pe un drum bun în privinţa acestei analize, că a muncit serios şi că este autentic interesată de subiectul ales.

Prof. univ. dr. Adrian Cioroianu

Cuprins

Download (PDF, 47KB)

Cuvânt înainte

Download (PDF, 71KB)

Prefață

Download (PDF, 47KB)