Selectează o Pagină

Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918. Studiu de caz: județele Hunedoara, Alba, Sibiu. Cercetare de istorie orală

Autor:



50,00 lei

Cod Produs289
ISBN978-606-537-347-1
Nr. pagini448
Nr. planșe
Format17x20 cm, cartonata
Email
Categorie: Etichetă:

Descriere

Credem că, cercetarea și volumul de față au reușit să depășească și o serie de limite conceptuale și metodologice ale istoriei ca disciplină în sensul tradițional, cel puțin din două motive: pe de o parte pentru că am abordat problematica folosind o metodologie specifică istoriei orale, iar pe de altă parte pentru că a recuperat un mic fragment dintr-o „istorie care moare”, deoarece România a cunoscut după 1989 o scădere dramatică a numărului etnicilor germani, atât datorită emigrării masive spre Germania, cât mai ales trecerii necruțătoare a timpului. În condițiile în care martorii secolului XX și „supraviețuitorii” regimului comunist, atât români cât și germani, sunt tot mai puțini, considerăm imperios necesară recuperarea cât mai multor povești despre „fragmentele de istorie” trăite de ei, care pot ajuta la reconstituirea istoriei recente.
Din perspectivă imagologică, în condițiile în care relațiile cu celălalt recapătă un rol tot mai important în plan socio-politic, nu putem decât să constatăm, în concordanță cu Ion Bogdan Lefter, că românii au încă o mare doză de neînțelegere față de minoritățile etno-culturale, că există multă intoleranță din partea majorității față de diferența specifică a „celuilalt”. Însă acest fapt este explicabil, în opinia lui Bogdan Lefter, la un popor abia ieșit dintr-o lungă perioadă de totalitarism, care l-a „analfabetizat” politic și civic.
În aceste condiții, credem că lucrarea noastră, care are ca subiect imaginea etnicilor germani la românii din trei județe transilvănene, poate contribui la umplerea unui gol, și să reprezinte, totodată, un punct de plecare spre analize mai ample și spre o înțelegere mai profundă a celui de lângă noi, cu rezultate benefice pentru o evoluție pozitivă a societății românești.
Cosmin Budeancă

Argument

În toamna anului 2001 începeam o cercetare doctorală la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, avându-l coordonator pe dl. prof. univ. Doru Radosav, care era și directorul Institutului de Istorie Orală, unde eram cercetător. Tema aleasă era imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania. Am decis să-mi focusez atenția asupra a trei județe din partea de sud a Transilvaniei: Hunedoara, Alba, Sibiu. Desigur, alegerea a fost una subiectivă, lucru care nu este neobișnuit atunci când un cercetător demarează un proiect de cercetare.
Faptul că sunt născut în Orăștie (Broos în germană, Szászváros în maghiară, Saxopolis în latină), așadar un „oraș al sașilor”, cea mai vestică dintre cele șapte cetăți săsești, care au și dat numele german al Transilvaniei (Siebenbürgen), a avut un rol determinant. Pe de altă parte, realizasem încă din 2000 interviuri cu etnici germani, în special despre deportarea în Uniunea Sovietică, iar relatările lor mă impresionaseră profund.
Cu toate acestea, nu am dorit ca cercetarea să fie una de istorie a germanilor, în sensul clasic, ci una de imagologie, despre „imaginea celuilalt”, folosind, din punct de vedere metodologic, instrumentele specifice istoriei orale. Inițial am intenționat ca cercetarea să se bazeze și pe articole de presă, dar după ce am parcurs mai multe periodice am constatat că referirile utile sunt prea puține, motiv pentru care am decis să folosesc ca surse primare exclusiv interviurile. Sursele de arhivă le-am evitat în mod deliberat, considerând că sunt prea puțin relevante pentru ceea ce aveam în vedere. Nu am neglijat, totuși, documentele importante pentru cadrul istoric general, pe care le-am utilizat atunci când am considerat necesar.
În anii care au urmat, însă, în paralel cu cercetările privind „imaginea germanilor”, am avut în vedere și istoria acestora, în special din perioada de după al doilea război mondial, preocuparea în acest sens concretizându-se în o serie de studii și articole.
Chiar dacă numărul germanilor din România a ajuns sub 36.000, interesul față de aceștia a fost, cel puțin în ultimii ani, destul de mare. Trebuie menționat că acest lucru s-a datorat atât activităților economice și culturale, dar mai ales câștigării unor alegeri importate de către unii politicieni (de exemplu Klaus Iohannis, primar al Sibiului între 2000-2012 și președinte al României din 2014). În plus, potrivit rezultatelor unui sondaj de opinie, realizat înainte de alegerile din 2014, la întrebarea „Dintre etniile minoritare din România, care este cea pe care o preferați?”, 15% dintre respondenți au spus că minoritatea germană, față de 13% maghiară și 4% romă.
În 2008 am susținut teza de doctorat, dar implicarea în numeroase alte proiecte a făcut ca pregătirea variantei pentru tipar să se tot amâne. Cu toate acestea, am rămas aproape de subiect, atât prin valorificarea unor capitole ca studii în reviste și volume, cât și prin actualizarea bibliografiei și realizarea de noi interviuri. Din considerente practice am folosit în acest volum doar o parte din informațiile rezultate în urma cercetărilor de teren, dar intenționez ca în anii următori să public interviurile realizate, pentru că ele oferă numeroase informații noi și o perspectivă extrem de interesantă asupra „imaginii etnicilor germani”.
Apariția acestui volum, la aproape 15 ani de la demararea cercetării, reprezintă un pas important spre finalizarea celui mai important proiect pe care l-am derulat până acum. Însă nimic nu se poate realiza fără ajutorul unor oameni deosebiți, cărora doresc să le mulțumesc în mod special în cele ce urmează. Iar pe cei ale căror nume nu le-am menționat, îi rog să manifeste înțelegere. Pentru că, așa cum voi preciza și în volum, deși istoricii oraliști se bazează pe memorie, ea are limitele ei.
Mulțumiri speciale doresc să adresez profesorului Doru Radosav, care a avut încredere în mine și mi-a acordat, în anul 2000, șansa de a lucra la Institutul de Istorie Orală, iar din 2001 a acceptat această temă de cercetare doctorală. De asemenea, colegului și prietenului Valentin Orga, căruia din punct de vedere profesional îi datorez poate mai mult decât oricui. Soției mele, Denisa, care a fost alături de mine și m-a încurajat și sprijinit în proiectele mele. Părinților mei, fără eforturile cărora mi-ar fi fost imposibil să ajung astăzi unde sunt.
Recunoștința mea se îndreaptă, totodată, spre colegii care m-au însoțit în campaniile de cercetare și m-au ajutat la realizarea interviurilor: Valentin Orga, Denisa Bodeanu, Felix Ostrovschi, Delia Sântămărian, Anamaria Mara și Cristina Grigore.
În egală măsură, doresc să le mulțumesc referenților de la susținerea tezei de doctorat (prof. univ. dr. Lucian Boia, cercet. dr. Lucian Nastasă, conf. univ. dr. Valentin Orga), dar și referenților volumului de față, mai redus ca dimensiuni comparativ cu teza, Hannelore Baier și prof. univ. dr. Vasile Ciobanu. Observațiile și sugestiile tuturor mi-au fost extrem de utile.
Doamna profesoară Carmen Monica Bianu din Orăștie și prietenul meu, Daniel Avram, din Aurel Vlaicu, mi-au răspuns cu promptitudine atunci când le-am solicitat ajutorul, fapt pentru care le mulțumesc.
Mulțumiri doresc să adresez și Forumului Democrat al Germanilor din România, care a făcut posibilă apariția acestui volum.
I-am lăsat la urmă pe cei către care se îndreaptă recunoștința mea și mulțumirile cele mai profunde: cei 122 de intervievați, fără de care această cercetare nu ar fi fost posibilă. Generozitatea cu care și-au deschis poarta casei, a memoriei și, nu în ultimul rând, a sufletului, au însemnat extraordinar de mult pentru mine. Totodată îmi exprim profundul regret că, datorită trecerii inexorabile a timpului, publicarea acestui volum (și a celor care vor urma) vine prea târziu pentru unii dintre ei.

Cosmin Budeancă

Cuprins

Download (PDF, 95KB)

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918. Studiu de caz: județele Hunedoara, Alba, Sibiu. Cercetare de istorie orală”