EROU MEDIEVAL ȘI SIMBOL NAȚIONAL. STUDII DESPRE MIHAI VITEAZUL

Autor: ,



32,00 lei

Cod ProdusCS00432
ISBN978-606-537-511-6
Nr. pagini285
Nr. planșe
Format130x200 mm
Categorie: Etichete: ,

Descriere

Se înfățișează cititorului o nouă carte despre Mihai Viteazul, personalitate marcantă a istoriei noastre medievale și devenită simbol național în epoca romantismului. Având în vedere multitudinea lucrărilor bibliografice de până acum, se naște în mod firesc întrebarea: ce noutăți s-ar mai putea spune despre Mihai Viteazul? Cei doi istorici, autorii lucrării de față, ne demonstrează că subiectul este departe de a fi epuizat. Prin intermediul unor studii individuale, care demonstrează preocupări mai vechi sau mai noi, avem imaginea metamorfozei eroului medieval în simbolul luptei pentru realizarea unității naționale în prima jumătate a secolului al XIX-lea.

Nicolae Bălcescu, prin studiile sale istorice despre Mihai Viteazul, în perioada premergătoare revoluției valahe de la 1848, a fost cel care a transformat prima unire a Țărilor Române din 1600 într-un deziderat al unei noi generații, care, la peste 200 de ani de la realizarea efemerei uniri, reînvie, în mod mobilizator, gloria de altădată. Vorbim despre o generație gata să sacrifice toate eforturile și energia în direcția realizării statului național sau, cel puțin, în a face cunoscut Europei că aici, la Porțile Orientului, există o națiune de origine latină care are dreptul să trăiască în granițele aceluiași stat.

După realizarea Marii Uniri din 1918 și desăvârșirea statului național unitar, Mihai Viteazul revine în memoria colectivă, de această dată prin epopeea reîntoarcerii relicvei capului legendarului erou, de la Iași la Mănăstirea Dealu (26 august 1920), prilej pentru discursuri istorice și ceremonii publice.

În zilele noastre, prin grija celor doi istorici, sunt marcați alți 100 de ani de la scurgerea evenimentelor de atunci. Pe lângă valoroasele studii ale autorilor, să amintim că ultima parte a lucrării cuprinde o secțiune documentară, reunind la un loc informații istorice din epocă, altfel răzlețite.

Într-o lume contemporană în care reperele istoriei noastre sunt din ce în ce mai puțin cunoscute de publicul larg, apariția acestor pagini despre Mihai Viteazul, în ipostaza de erou medieval și simbol național, stârnește interesul atât pentru specialiști, cât și pentru cititorul interesat de trecutul istoric.

Sorin Liviu DAMEAN

DISTRIBUIE !

Introducere

Iubim istoria acestui pământ ocolit de soartă, ne simțim atașați de iminența dezastrului în care s-au aflat, cu atât de puține excepții, românii. Nu vom putea niciodată să analizăm istoria altor popoare când știm câte greutăți și vicisitudini am avut de trecut, când știm că aici domnitorii au fost și războinici și umili, dar nu s-au abătut o clipă de la credința lor. Dacă Principatele Române nu s-au deschis pe plan extern, dacă nu au avut forța să încheie alianțe cu mari puteri, de ce am căuta, cu orice preț, răspunsuri în trecutul altora?

Răspunsul s-a aflat mereu în interior, în îndârjirea de a rămâne nesupuși, în încăpățânarea de a răscumpăra atât de crunt libertatea politică, economică, religioasă. Pe aceste pământuri există doar o istorie a elitelor, alături de viața oștenilor, negustorilor, țăranilor rămasă într-un întuneric, uneori imposibil de pătruns. Eu îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul nu este doar o viziune poetică, e însăși cheia istoriei medievale românești.

În acest context, o altă carte despre Mihai Viteazul poate surprinde. Domnia acestuia a făcut obiectul unei analize profunde în istoriografie, dar puțini s-au aplecat asupra momentelor de după moarte, acelea care l-au dus în legendă. Nu mulți au încercat să întregească imaginea domnitorului, să aducă împreună toate etapele, din medievalitate spre contemporaneitate, cu luminile și umbrele lor. Este just să amintim, în condițiile date, contribuția istoricului Constantin Rezachevici și să nădăjduim că studiul de față va continua direcția de cercetare și mai ales că va aduce completările necesare.

Indiferent de interpretările formulate în studiile de specialitate, Mihai Viteazul rămâne în fiecare dintre noi prin faptele, prin acțiunile sale. Nu am încercat să alterăm un adevăr, ci am căutat să identificăm transformarea sa dintr-un erou medieval într-un simbol al zilelor noastre.

Demersul, departe de a fi unul ușor, este unul al acumulărilor. Aici găsim și răspunsul pentru care volumul grupează deopotrivă lucrări mai vechi alături de cercetări noi. Toate am considerat că se îmbină pentru a putea oferi, istoricului, dar și simplului cititor, imaginea corectă asupra unor momente ce riscau să devină un stereotip al istoriei naționale.

*

Publicarea acestui volum, care reunește, așa cum precizam, studii noi, dar și unele publicate anterior nu este întâmplătoare. În anul apariției sale, 2020, se împlinesc 100 de ani de la readucerea capului lui Mihai Viteazul la Târgoviște,  la Mânăstirea Dealu (1920), lăcașul devenind de atunci loc de veșnică odihnă a relicvei sfinte a neamului românesc.

autorii

DISTRIBUIE !

Prefață

Se înfățișează cititorului o nouă carte despre Mihai Viteazul, personalitate marcantă a istoriei noastre medievale și devenită simbol național în epoca romantismului. Având în vedere multitudinea lucrărilor bibliografice de până acum, se naște în mod firesc întrebarea: ce noutăți s-ar mai putea spune despre Mihai Viteazul? Cei doi istorici de la Universitatea „Valahia” din Târgoviște, autorii lucrării de față, ne demonstrează că subiectul este departe de a fi epuizat. Prin intermediul unor studii individuale, care demonstrează preocupări mai vechi sau mai noi, avem imaginea metamorfozei eroului medieval în simbolul luptei pentru realizarea unității naționale în prima jumătate a secolului al XIX-lea.

Nicolae Bălcescu, prin studiile sale istorice despre Mihai Viteazul, în perioada premergătoare revoluției valahe de la 1848, a fost cel care a transformat prima unire a Țărilor Române din 1600 într-un deziderat al unei noi generații, care, la peste 200 de ani de la realizarea efemerei uniri, reînvie, în mod mobilizator, gloria de altădată. Vorbim despre o generație gata să sacrifice toate eforturile și energia în direcția realizării statului național sau, cel puțin, în a face cunoscut Europei că aici, la Porțile Orientului, există o națiune de origine latină care are dreptul să trăiască în granițele aceluiași stat.

După realizarea Marii Uniri din 1918 și desăvârșirea statului național unitar, Mihai Viteazul revine în memoria colectivă, de această dată prin epopeea reîntoarcerii relicvei capului legendarului erou, de la Iași la Mănăstirea Dealu (26 august 1920), prilej pentru discursuri istorice și ceremonii publice.

În zilele noastre, prin grija celor doi istorici, sunt marcați alți 100 de ani de la scurgerea evenimentelor de atunci. Pe lângă valoroasele studii ale autorilor, să amintim că ultima parte a lucrării cuprinde o secțiune documentară, reunind la un loc informații istorice din epocă, altfel răzlețite.

Într-o lume contemporană în care reperele istoriei noastre sunt din ce în ce mai puțin cunoscute de publicul larg, apariția acestor pagini despre Mihai Viteazul, în ipostaza de erou medieval și simbol național, stârnește interesul atât pentru specialiști, cât și pentru cititorul interesat de trecutul istoric.

Prof. univ. dr. habil. Sorin Liviu DAMEAN

DISTRIBUIE !

Cuprins

PREFAȚĂ. 9

INTRODUCERE. 11

Partea I. MIHAI VITEAZUL ȘI DRUMUL DE LA MEDIEVALITATE SPRE MODERNITATE  13

Radu Cârciumaru, În umbra Sfântului Imperiu. Aspecte ale politicii lui Mihai Viteazul extrase din Corespondența Ultimelor Luni De Viaţă  14

Radu Cârciumaru, Precizări privind pictura Bisericii Domnești de la Târgoviște și prezumtiva sa datare în timpul domniei  lui Mihai Viteazul 27

Radu Cârciumaru, De la Turda la Târgoviște. Sfârșitul voievodului Mihai între reflecție  și certitudine  41

Radu Cârciumaru, Urcând pe soclul romantismului. Imaginea domnitorului Mihai Viteazul în prima parte a perioadei moderne  59

Radu Cârciumaru, Iulian Oncescu, Proiecte eșuate și oamenii din spatele lor. Despre strămutarea capului lui  Mihai Viteazul în Bucureștiul veacului  al XIX-lea. 77

Bibliografie. Partea I 88

Partea a II-a. PRIMA MARE SĂRBĂTOARE NAŢIONALĂ A TUTUROR ROMÂNILOR:  READUCEREA CAPULUI MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL LA TÂRGOVIȘTE  (26 AUGUST 1920) 103

Iulian Oncescu, Târgoviștea și readucerea capului marelui voievod Mihai Viteazul (26 august 1920) 104

Iulian Oncescu, Cinstirea memoriei eroului întregitor de țară: cuvântări și discursuri rostite la readucerea capului lui
Mihai Viteazul la Târgoviște, Mănăstirea Dealu  (26 august 1920)
147

Iulian Oncescu, O tentativă fără împlinire: programul inițial al readucerii capului lui Mihai Viteazul de la Iași la Târgoviște, Mănăstirea Dealu (august 1920) 170

Iulian Oncescu, Readucerea capului lui Mihai Viteazul de la Iaşi la Târgovişte, Mănăstirea Dealu  (23-26 August 1920) reflectată în paginile ziarului Adevărul 189

Bibliografie. Partea a II-a. 201

ANEXE. 209

Ion Heliade Rădulescu, O lacrimă de prinț pe mormântul lui Mihai 210

Dimitrie Bolintineanu, Muma lui Michaiu. 213

Petre Ispirescu, Mihai Viteazul 215

Ion Petrovici, Readucerea capului lui Mihai Viteazul de la Iaşi la Mănăstirea Dealului (1920) 217

Nicolae Iorga, Ceremonia transportării capului lui Mihai Viteazul de la Iași la Dealu (22-26 august 1920) 222

Vasile, Bianu, 26 AUGUST 1920. 224

Programul serbărilor ce vor avea loc cu ocaziunea transportării capului lui Mihai Viteazul dela Iași prin Ardeal la Târgoviște  230

Programul de detaliu al serbărilor ce vor avea loc cu ocaziunea transportării capului lui Mihai Viteazul dela Iaşi prin Ardeal la Târgovişte  235

Itinerarul procesiunilor pentru transportarea capului lui Mihai-Viteazul dela Iaşi prin Ardeal la Turda, Sibiu, Şelimberg şi Târgovişte  244

Traseul readucerii capului lui Mihai Viteazul de la gara Târgoviște la Mănăstirea Dealu: străzile orașului și podul Mihai Bravu – imagini de epocă  245

Regele Ferdinand, Cuvântare la solemnitatea aducerii capului lui Mihai-Viteazul la Mănăstirea Dealului (26 august 1920) 248

Nicolae Iorga, Discursul rostit la Mănăstirea Dealului în numele Academiei Române și A Ligei Culturale cu prilejul aducerii capului lui Mihai Viteazul 250

Ioan Lupaș, Capul lui Mihai Viteazul. cuvânt rostit la Mănăstirea Dealu la 13/26 august 1920  253

Ion Petrovici, Discurs rostit  la Mănăstirea Dealu cu ocazia readucerii capului lui Mihai Viteazul, în ziuade  26 August 1920  260

Cuvântări rostite de către Ioan Rășcanu, Silviu de Herbay, Vasile Tarnavschi, Marin Ştefănescu, Cezar Partenie cu ocazia readucerii capului lui Mihai – Viteazul  la Mănăstirea Dealul (26 August 1920) 263

Adevărul (14-27 August 1920) – relatări despre readucerea capului lui  Mihai Viteazul de la Iași la Târgoviște, Mănăstirea Dealu  274

Solemnitatea aducerii capului lui Mihai Viteazul la Mănăstirea Dealului, în Monitorul Oficial, nr. 121., sâmbătă, 4 septembrie 1920, Partea neoficială  284

DISTRIBUIE !