Selectează o Pagină

Economia domanială. Creşterea animalelor în Ţările Române. Secolele XIV-XVII

Autor:



14,00 lei



Cod ProdusCS026
ISBN978-606-537-002-9
Nr. pagini148
Nr. planșe0
Format13 x 20 cm

Email
Categorie: Etichetă:

Descriere

Economia domaniala va cunoaste, în veacurile XIV-XVII, substantiale modificari structurale care au determinat trecerea de la economia domaniala autarhica specifica sec. XIV-XV, spre economia deschisa, cu precadere, spre productia pentru piata interna si cea externa, pentru schimb. Acest fenomen va deveni tot mai viguros în veacul al XVII-lea.
Din punct de vedere economic, intervalul 1600-1700, a stat sub semnul celor a doua tendinte principale între care a existat o relatie de reciprocitate: fiscalitatea excesiva si expansiunea marelui domeniu feudal, fie el boieresc, manastiresc sau domnesc. Deschiderea aceasta, accentuata, pentru economia de schimb a devenind, într-un alt plan, un ferment al noii mentalitati, moderne, ce înmugurea acum si în spatiul românesc.
Anvergura comertului international ce se împletea aici, în zona noastra geografica, absorbea si produsele românesti care au adus venituri profitabile domniei si marii boierimi. Averile deosebite, care s-au format din aceasta ascensiune economica a clasei dominante, au permis si mai mult, accesul la produsele de lux aduse în tara atât pe filiera occidentala, cât în special orientala.
Constantinopolul, adevarata placa turnanta a comertului euro-asiatic, era locul de unde se putea procura cele mai rafinate si mai scumpe produse dorite de bogatii vremii. Pe aceasta filiera, sud-europeana, si produsele extrem-orientale puteau ajunge, trecând prin tarile române, spre nord, în Polonia si Rusia, sau spre centrul continentului…
În economia domaniala medievala cele doua componente majore, cultivarea plantelor si cresterea animalelor nu pot fi separate, ele completându-se si conditionându-se reciproc. Plantele asigurau baza furajera a animalelor de-a lungul anului.
Factorii naturali ai habitatul rural au avut o mare însemnatate în stabilirea asezarilor umane si asupra îndeletnicirilor care s-au desfasurat în cadrul economiei naturale.
Desi în toate zonele geografice ale tarii este mentionat caracterul mixt al cresterii animalelor, specificul local pedoclimatic a jucat un rol important. Asa de exemplu, în zonele de deal si de munte predomina vitele. Astfel, în partea de nord a Moldovei cercetarile au aratat ca în secolele XIV-XVII în conditiile microzonele specifice din tinutul Sucevei a aparut si s-a dezvoltat un tip de economie zoo-agricola extensiva care a constituit ocupatia permenenta traditionala a locuitorilor din aceasta zona.

dr. Iolanda Tighiliu, istoric

Cuprins

Download (PDF, 84KB)

Cuvânt înainte

Download (PDF, 80KB)