Selectează o Pagină

An overview of the Exploitation of hard animal materials during the Neolithic and Chalcolithic / O privire asupra exploatării materiilor dure animale de-a lungul Neoliticului și Calcoliticului

Autor: , ,



89,00 lei



Cod ProdusCS00295
ISBN978-606-537-256-6 ebook: 978-606-537-257-3
Nr. pagini328
Nr. planșe108
FormatA4

Email

Descriere

Trecerea comunităților umane de la stadiul de vânători-culegători, la cel de agricultori și crescători de animale, sub impulsul procesului de neolitizare, venit din Orientul Apropiat și, apoi, folosirea primelor metale – aur și cupru – în calcolitic, au determinat aceste comunități să facă alegeri care, implicit, au generat numeroase mutații la nivel social, tehnologic sau spiritual. În cadrul acestui nou sistem economic, industria materiilor dure animale joacă un rol important, aceasta reflectând, pe de o parte, progresele tehnologice înregistrate de comunitățile umane, iar pe de altă parte noile tendințe de exploatare ale mediului natural, în vederea obținerii materiilor prime necesare.
În cadrul vestigiilor ce ne-au rămas de la societățile din trecut, cele generate de prelucrarea materiilor dure animale au fost trecute cu vederea de către cercetarea arheologică, pentru o lungă perioadă de timp. Din multiple motive, acestea reprezintă cele mai importante mărturii ale trecutului:
– Obiectele confecționate din materii dure animale au fost utilizate în numeroase domenii (activități domestice, pescuit, podoabă, funerar …) și ele oferă, prin urmare, posibilitatea de a accesa multiplele fațete ale comportamentului social.
– Cum industria osoasă este strâns legată de lumea animală, se consideră că ea este deosebit de sensibilă la schimbările observate cu privire la relația dintre populațiile umane și mediu. Spre deosebire de alte vestigii, industria din corn și os furnizează, prin urmare, informații legate de această problematică.
– La prima vedere, comparată cu paleoliticul, exploatarea materiilor dure animale s-a confruntat cu importante schimbări de-a lungul neoliticului și, ulterior, de-a lungul calcoliticului. Investiția făcută în prelucrarea materiilor dure animale, concomitent cu importante schimbări sociale, face posibilă concluzia că industria materiilor dure animale oferă o perspectivă interesantă legată de aceste procese istorice.
De-a lungul ultimelor decenii, cercetarea dedicată studiul materiilor dure animale a fost considerabil îmbogățită prin dezvoltarea metodologiei, centrate nu numai pe tipologie și obiectele finite, dar și pe întreaga secvență operațională, de la achiziția materiilor prime, transformare și finisaj, până la utilizare, reciclare și abandonul obiectelor. Această metodologie este bazată pe studiul detaliat, luând în considerare toate produsele rezultate din prelucrarea materialelor osoase – în particular obiectele finite, dar și suporturile, preformele, resturile și blocurile – cu scopul de a reconstitui fiecare secvență și de a stabili un model general de exploatare, cu ajutorul remontage par default (Averbouh 2000) și al experimentului. Numai o astfel de analiză face posibil accesul la informațiile de natură tehnologică, economică și socială, permițând, astfel, reconstrucții dintr-o perspectivă paleo-etnologică.

***

Publicația noastră include 15 articole, prezentate în cadrul conferinței Prehistoric Exploitation of Hard Animal Materials (GDRE Prehistos work-session in Târgoviște, Romania, november 2013). Aceste studii acoperă o largă arie geografică, incluzând cea mai mare parte a continentului european și Orientul Apropiat. O parte din ele sunt legate de temele propuse dar, majoritatea, contribuie la o caracterizare mai generală a producției din materii dure animale, de-a lungul perioadei neoliticului/calcoliticului sau teme alternative propuse pentru aceeași perioadă. Noi am decis, prin urmare, să prezentăm articolele în ordine cronologică, în locul celei tematice.
În cadrul primului articol, Gaëlle Le Dosseur (Producția baghetelor în Levant: variabilitatea metodelor utilizate de-a lungul procesului de neolitizare) oferă noi date despre opțiunile tehnologice ale comunităților din Levant, din Natufian, până în neolitic. O parte a producției este realizată pe baghete rotunde, cu forme și dimensiuni standardizate. Două metode diferite de debitaj sunt utilizate pentru a obține aceste suporturi: debitaj prin extracție și debitaj prin partiții succesive. Autoarea își propune să prezinte elementele care fac posibilă recunoașterea fiecărei metode și să identifice rațiunile tehnologice, economice, sociale și culturale care ar putea explica de ce a fost utilizată o metodă în locul celeilalte și de ce ele coexistă în unele perioade.
În cel de al doilea articol, Buchra Taha (Un studiu preliminar asupra uneltelor din os neolitice de la Kamiltepe (Adzerbaidjan, Caucaz)) ne prezintă un ansamblu interesant, provenind din situl de la Kamiltepe (Caucazul de sud). Deși un studiu preliminar – după cum subliniază autoarea – el deja ne conturează o imagine semnificativă a industriei osoase atât din punct de vedere tipologic, cât și tehnologic și oferă primele elemente pentru a discuta interacțiunile regionale.
Analizând debitajul prin extracție, Zsuzsanna Toth încearcă să identifice prezența acestei metode în diferite ansambluri osoase neolitice, descoperite pe teritoriul Ungariei, cu scopul de a defini criterii pentru identificarea ei (Posibila prezență a metodei de debitaj prin extracție în neoliticul din Ungaria).
Adrian Bălășescu și Monica Mărgărit (Domestic versus sălbatic în neoliticul de pe valea Teleormanului) urmăresc modul în care au evoluat strategiile de exploatare ale resurselor animale, în zona văii Teleormanului (sudul României). Neoliticul este caracterizat de prelucrarea și utilizarea uneltelor din materii provenind de la animalele domestice, în timp ce, la sfârșitul perioadei (cultura Gumelnița) sunt preferate animalele săbatice.
În următorul articol, Natalia Skakun și Boriana Mateva fac tranziția către calcolitic: Artefacte de corn și os din așezarea eneolitică de la Polianița-tell, nord-estul Bulgariei. Ele prezintă o analiză a macro- și microstigmatelor, care fac posibilă identificarea și clasificarea funcției diferitelor categorii de unelte.
Domeniul estetic este reflectat în studiul elaborat sub coordonarea Valentinei Voinea (Podoabe din materii dure animale descoperite în aşezarea Hamangia de la Cheia). Repertoriul tipologic analizat cuprinde accesorii vestimentare, perle, inele, pandantive, complete sau fragmentare, piese finite sau în curs de prelucrare. Acest studiu urmărește rolul simbolic al podoabelor, pe lângă cel estetic și analizează modalitatea prin care ele reflectă credințele individuale și colective.
Rămânând încă la perioada calcolitică, Andreea Vornicu, în articolul ei (Comportamentul tehnologic în confecționarea vârfurilor: un studiu de caz din așezarea calcolitică de la Târgu Frumos (județul Iași, România)) investighează o categorie tipologică specifică: vârful, foarte bine reprezentat în eșantionul provenind din așezarea Precucuteni, de la Târgu Frumos. Studiul metodelor și procedeelor implicate în prelucrare dezvăluie modele standar­dizate de producție. Partiția longitudinală a metapodiilor în sferturi reprezintă metoda cea mai frecvent utilizată pentru a obține suporturi.
Procedeele de fasonaj ilustrează o investiție minimă. În contribuția ei, Laura Manca se referă la o problemă luată rar în discuție: transformarea valvelor în scopuri utilitare (Individualizarea unui nou tip de unelte din cochilie de-a lungul calco­liticului timpuriu din Sardinia: unelte de tip dăltiță din valve de stridie. Un demers experimental pentru reconstituirea lanțului tehnologic). Identificarea schemei de transformare se bazează pe experimente, dezvoltate chiar de autoare.
Următoarele patru articole sunt dedicate industriilor osoase aparținând celei mai reprezentative culturi din Balcani: cultura Gumelnița. Primul articol, elaborat de Aline Averbouh și Petar Zidarov, ne vorbește despre Producția figurinelor din os în calcoliticul balcanic și utilizarea debitajului prin extracție. Autorii abordează problema figurinelor, prin studierea metodei de debitaj utilizată pentru producția lor. Cele două tipuri principale de figurine (en violon și plate, prevăzute cu membre) sunt prezente atât în morminte, cât și în tell-uri. O analiză primară asupra necropolei de la Varna (Bulgaria) evidențiază că debitajul (producția suportului) prin extracție a fost utilizat pentru a produce cea mai mare parte a figurinelor aparținând tipului en violon. Din contră, această metodă de debitaj nu este clar identificată în cadrul ansamblului abundent descoperit la Pietrele (România). În acest posibil atelier, în special debitajul prin fracturare ar fi putut fi utilizat pentru producția ambelor tipuri.
Următorul articol, aparținând lui Florian Mihail și Noelle Provenzano (Confecționarea experimentală a vârfurilor pe metapod de cerb) ne prezintă modelele de transformare, utilizate pentru producția vârfurilor din metapodii de cerb, descoperite în regiunea Dobrogei. Studiul se bazează, și în acest caz, pe reconstrucția experimentală.
Monica Mărgărit și Valentin Radu(Utilizarea resurselor acvatice autohtone în tehnologiile comunităților Gumelnița) oferă o altă viziune asupra acestei culturi, bazată pe exploatarea resurselor acvatice, pentru confecționarea de obiecte. Autorii analizează modalitățile de prelucrare a cochiliilor de gasteropode și valve, oase de pește și carapace de broască țestoasă de apă. Cele mai multe au fost transformate în podoabe, unele cu o valoare unică în preistoria Europei (ex. oasele operculare de Cyprinus carpio). Din nou, analiza se bazează pe experimente. Scopul a fost de a identifica schema tehnologică de transformare dar și de a înțelege modalitățile de utilizare ale podoabelor, modul în care au fost purtate.
Lumea acvatică este abordată și în articolul scris de Monica Mărgărit (Lanțul operator al harpoanelor utilizate în așezările culturii Gumelnița). Ea prezintă modelele de confecționare ale harpoanelor, realizate în special din corn de cerb dar ridică și întrebări legate de funcția harpoanelor, bazate pe date etnografice și experimentale.
Industria materiilor dure animale, specifice culturii Cucuteni-Tripolie, una din cele mai bine cunoscute societăți agro-pastorale din sud-estul Europei, este prezentată în studiul coordonat de Natalia Skakun (O privire asupra industriei materiilor dure animale din perioada primelor metale: analiza materialului din situl Tripolian de la Bodaki). Studiile tehno-morfologice și de uzură confirmă faptul că producția și utilizarea echipamentului din os joacă un rol major în situl de la Bodaki, în special pentru agricultură, pescuit, producția litică, prelucrarea pieilor, decorația ceramicii, țesut și practici rituale.
Articolul Cătălinei Cernea și al colegilor săi (Analiza primară a industriei materiilor dure animale specifică culturii Cernavoda I (situl Săveni-La Movile, județul Ialomița, România)) este dedicat sfârșitului perioadei calcolitice. Studiul are o mare importanță deoarece este aproape singurul care prezintă industria osoasă specifică culturii Cernavoda I. Ansamblul este sărac atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Cu toate acestea, studiul scoate în evidență diferențe semnificative în raport cu industriile osoase anterioare, din regiune.
Aceeași perioadă cronologică este prezentată în articolul elaborate de Alice Choyke (Continuitate și discontinuitate la Győr-Szabadrét-domb: unelte din os dintr-o așezare calcolitică din nord-vestul Ungariei). Situl de la Győr-Szabadrét-domb ilustrează o dimensiune excepțională pentru calcoliticul din Ungaria. Un ansamblu semnificativ de materiale osoase a fost găsit în acest sit, care este de altfel excepțional pentru această perioadă. Studiul se concentrează pe descrierea materialului și pe tipurile distincte de unelte, a căror prezență oglindește o continuitate culturală cu perioadele preistorice precedente. Acest lucru nu este în concordanță cu ideea că, în regiune, calcoliticul a rămas izolat de procesele locale de asimilare.
În final, toate aceste prezentări și discuții, care au avut loc de-a lungul reuniunii, oferă o imagine destul de exactă a cercetării curente în Europa, pentru industriile osoase din neolitic și calcolitic. În acest sens, sperăm ca această publicație să fie folositoare nu doar pentru specialiști, dar și pentru întreaga comunitate științifică.

Gaëlle Le Dosseur și Monica Mărgărit

ACKNOWLEDGMENTS

Download (PDF, 48KB)

TABLE OF CONTENTS

Download (PDF, 52KB)

FOREWORD

Download (PDF, 41KB)

CUVANT ÎNAINTE

Download (PDF, 41KB)

INTRODUCTION

Download (PDF, 119KB)