Arheologie şi istorie în spaţiul carpato-balcanic

 

 Volumul Arheologie şi istorie în spaţiul carpato-balcanic materializează lucrările Simpozionului Naţional al Cercetării Istorice, ediţia I (http://arpv.wordpress.com/2011/03/08/231/), organizat la Târgovişte, în dec. 2010, de către Asociaţia Română pentru Promovarea Valorii (http://arpv.wordpress.com/), în parteneriat cu Universitatea "Valahia" din Târgovişte şi Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească" din Târgovişte.

Manifestarea s-a concretizat într-o primă întâlnire de anvergură academică sub egida ARPV, fiind dedicată cadrelor didactice şi cercetătorilor din întreaga ţară, beneficiind, în consecinţă, de o participare numeroasă, a cărei consistenţă ştiinţifică a fost asigurată de specialişti  aparţinând unor instituţii prestigioase, precum Muzeul Naţional de Istorie al României, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga"din Bucureşti, Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" din Bucureştisau Institutul Naţional al Patrimoniului. Acestora li s-au adăugat cadre didactice universitare şi cercetători din reţeaua muzeală, precum şi un număr important de doctoranzi, cărora li s-a oferit, astfel, şansa integrării într-o comunitate ştiinţifică elitistă, din care n-au lipsit numele mari ale istoriografiei naţionale contemporane.

Urmare firească a iniţiativei ARPV, volumul de faţă reprezintă şi cea dintâi producţie ştiinţifică a asociaţiei noastre, căreia vom încerca să-i adăugăm, cât mai curând, alte câteva materiale de valoare, aflate în diverse faze de pregătire editorială. În speranţa unei reuşite depline, vom multumi, şi pe această cale, partenerilor şi finanţatorilor noştri, ale căror eforturi sunt cu atât mai meritorii, cu cât vin să contribuie la bunul mers al unor iniţiative pur ştiinţifice, lipsite totalmente de mirajul beneficiului economic.

dr. Denis Căprăroiu

 

Cuprins

 

Cuvânt înainte / 7

 

Mircea Anghelinu, Macro-evoluţia: o perspectivă alternativă
asupra dinamicii socio-culturaleîn preistorie /9

 

Loredana Niţă, Teorie şi metodologie în interpretarea tehnologiei litice preistorice / 57

 

Iulia Neaga, Descoperirile antropologice din Paleoliticul Mijlociu din România / 63

 

Florin Dumitru, Despre diversitatea manifestărilor artistice în Paleolitic: muzica / 69

 

Ovidiu Cîrstina, Paleoliticul de la Lapoş - ″Poiana Roman″ din perspectiva noilor rezultate / 91

 

Sabin Adrian Luca, Adrian Luca, Carsten Mischka, Noi date despre aşezarea neolitică
 şi eneolitică de la Turdaş-Luncă (jud. Hunedoara) / 107

 

Monica Mărgărit, Dragomir Nicolae Popovici, Valentin Parnic, Podoaba - un limbaj comun în preistorie. Noi date privind obiectele de podoabă din aşezarea gumelniţeană de la Hârşova-tell
(jud. Constanţa) / 113

 

Cristian Schuster,  Şi totuşi: când începe şi când sfârşeşte Bronzul Timpuriu
în Sudul României?/ 133

 

Alexandru Madgearu, Istoria unei confuzii: Ordessos-Argessis-Argedava-Argeş / 139

 

Denis Căprăroiu, Scurte consideraţii privitoare la câteva aspecte ale începuturilor reşedinţei domneşti
de la Argeş/ 147

 

Raluca Verussi Iosipescu, Instalaţii portuare la Dunărea de Jos şi Pontul Nord-Vestic
în secolele XIII-XVI. O introducere terminologică/ 159

 

Mircea D. Matei, Tendinţe actuale în cercetarea începuturilor oraşului medieval moldovenesc,
cu o privire specială asupra Sucevei / 181

 

Florin Petrică, Oraşele de scaun, curţile  domneşti şi cetăţile Moldovei
din a doua jumătate a sec. al XIV-lea până la începutul domniei lui Ştefan cel Mare / 187

 

Radu Cârciumaru, Dragoş - Sas - Balc. Variaţii pe marginea unor probleme controversate/ 215

 

Ştefan Şchiopu, Din raporturile Domniei cu oraşele moldoveneşti (sec. XV-XVI)/ 223

 

Virgil Ciocîltan, Contextul interstatal al restauraţiei statului otoman
în vremea sultanului Mehmed I (1413-1421)/ 259

 

Sergiu Iosipescu, Trecatorile Carpatilor Meridionali în istoria militară
a celei de-a doua domnii a lui Vlad Ţepes (1456-1462) / 275

 

Irina Cîrstina, Coadă, marele vornic al lui Radu Paisie / 293

 

Cristian Nicolae Apetrei, Forme de integrare socială a grecilor din Ţara Românească şi Moldova
în a doua jumătate a sec. al XVI-lea. Câteva observaţii generale/ 303

 

Agnes Erich,Biblioteca mavrocordaţilor sau recuperarea unei istorii/ 309

 

Cornel Mărculescu, Odiseea relicvei lui Mihai Viteazul, de la Turda la Târgovişte / 319

 

Marian Stroia, ″Ciuma lui Caragea″ din 1813, fenomen istoric, social şi deopotrivă medical/ 339

 

Radu Bogdan, Compania de pompieri militari -
etapă importantă în evoluţia structurilor serviciilor de urgenţă/ 345

 

Emil Stoian, Un cuvânt pentru dicţionarul de drept civil şi administrativ / 355

 

Iulian Oncescu, Andrei Tudorache, În umbra uitării :
opera inedită a lui Victor Slăvescu / 365

 

Ovidiu Băsceanu, Doctrina „prin noi înşine” reflectată în programele
şi activitatea parlamentară liberală (sfârşitul secolului XIX - Primul Război Mondial) / 373

 

Mocanu Alina Ştefania (Bruja), Spiru Haret.
Începutul activităţii sale legislative (1896-1899) / 399

 

Laura Oncescu, Relaţiile României cu Italia de la începutul secolului al XX-lea
 până la izbucnirea Primului Război Mondial (1900-1914) / 413

 

Florin Anghel, Împreună  la  Marea Neagră: câteva obiective şi strategii româno-polone 
în perioada interbelică / 433

 

Iurea Ionuţ, Problema agrară în presa interbelică / 441

 

Radu Florian Bruja, Legiunea Arhanghelul Mihail în Bucovina. Primii ani (1927-1930) / 449

 

Ioan Bodnar, «Pe marginea prăpastiei» - agricultura, industria şi comerţul
din Basarabia şi Bucovina în perioada iulie-decembrie 1941/ 461

 

Claudiu-Lucian Topor, Avatarurile istoriografice ale ″marelui război″.
Perspectiva românească: de la anii stalinismului la căderea comunismului / 469