Selectează o Pagină

Noi despre vecini şi vecinii despre noi. Manualele de istorie în Republica Moldova, România şi Ucraina

Autor:



36,00 lei

Cod Produs344
ISBN978-606-537-397-6
Nr. pagini
Nr. planșe
Format13x20 cm
Email
Categorie: Etichetă:

Descriere

“Ce a făcut autorul este admirabil, a pus față-n față manualele din aceste trei țări vecine. Îi mulțumesc că publică lucrarea în România, unde ar trebui să aibă o circulație mare, mai ales pentru că suntem la un orizont 2018 în care nu știm ce se întâmplă”.
Dr. Mihai Manea
***
“Istoria Basarabiei este o istorie politică. În manualele de istorie se regăsește această componentă politică. Lucrarea reflectă foarte bine istoria politică a Republicii Moldova și povestea manualelor sale, la fel ca și pentru Ucraina. Lucrarea – care a apărut la Editura Cetatea de Scaun, o editură cu un portofoliu bogat în istorie ce merită salutat – este importantă și din punctul de vedere al discuțiilor care se poartă acum pe curriculă, pe reformă. Această lucrarea beneficiază de experiența extraordinară a domnului Sergiu Musteață”.
Dr. Silviu Miloiu
***
“Sergiu Musteață lansează cartea într-un context deosebit de critic, în care se promovează ideea revenirii la manualul unic. Orice fel de carte care ajută la înțelegerea și predarea istoriei este binevenită. Este o carte foarte importantă din trei puncte de vedere: 1) Datorită temei alese, și anume modul în care moldovenii, românii și ucrainenii se privesc și se reflectă reciproc în manualele de istorie. Este important pentru că, de-a lungul timpului, manualul de istorie a fost foarte politizat. A fost numit chiar “o armă a războiului rece”. Deși s-au făcut progrese importante în cele trei țări, nu am scăpat de această problemă, modul în care sunt scrise manualele. 2) Noutatea temei alese – modul în care diverse popoare reflectă istoria vecinilor în manuale – o temă care nu a fost abordată. A aborda o asemenea temă, atât de delicată, presupune mult curaj. 3) Concluzia la care ajunge autorul: disputa internă dintre românism și moldovenism este abordată în manualele de istorie. În acest context, este puțin loc pentru vecini”.
Dr. Eugen Palada
***
“Am vrut să pătrund în esența a ceea ce înseamnă educația istorică în România, intenția mea a fost de a face această analiză comparativă, pentru a atrage atenția asupra unei mari probleme: relațiile dintre vecini și politicul din acestea. Mergem pe drumuri paralele, nu interacționăm, apar aspecte neplăcute în ceea ce privește conviețuirea. Aș vrea să citiți cartea, să veniți cu o abordare critică și să atrageți atenția politicienilor să ia în considerare vecinii”.
Dr. Sergiu Mustață

***

Istoria este considerată, în majoritatea țărilor, o disciplină fundamentală pentru promovarea dezvoltării intelectuale și crearea identității culturale, sociale și naționale. Istoria contribuie la dezvoltarea acelor abilități și competențe care pregătesc elevii și studenții pentru cetățenia activă a unei societăți democratice. Este adevărat că istoria ne ajută să dezvoltăm abilități critice, să înțelegem dimensiunile istorice ale prezentului și să vedem asemănările și deosebirile dintre culturi, etnii și civilizații. Cu toate acestea, istoria ca știință socială și ca disciplină școlară este extrem de politizată, să ne amintim dictonul orwellian: “Cine controlează trecutul controlează viitorul; cine controlează prezentul controlează trecutul”.
În Europa Centrală și de Vest, problema depolitizării disciplinelor școlare a avut întotdeauna o rezonanță considerabilă. Numeroase studii au fost publicate în legătură cu acest subiect, oferind comparații între diferite țări și perioade istorice. În Europa de Est, cultura depolitizării învățământului, în special a disciplinei istoria, nu a evoluat în mod substanțial. Analiza noastră se va axa pe trei exemple – Republica Moldova (RM), Ucraina și România. În perioada sovietică, procesul de scriere a istoriei și a manualelor școlare a fost dominat de ideologia marxist-leninistă, ceea ce a atras după sine interpretarea tendențioasă și chiar invenția faptelor istorice. Istoria a fost folosită pentru a acuza, a defăima sau a justifica; a fost folosită repetat ca instrument de mobilizare în lupta politică, pentru a controla masele.
Prăbușirea regimurilor totalitare a creat oportunități pentru aceste trei țări de a construi societăți democratice și de a revitaliza și a rescrie istorii naționale, proces pe care K. Jenkins l-a abordat în cartea sa. Majoritatea transformărilor care au avut loc în aceste societăți au fost influențate inițial de mișcările naționale și, în unele cazuri, au provocat conflicte între grupurile etnice. Etnicitatea creează frontiere; în contrast, Europa de astăzi, în general, tinde să deschidă granițele, și nu să ridice altele noi.
Sergiu Musteață

Cuprins

Download (PDF, 54KB)