Selectează o Pagină
Stoc epuizat

Familii politice şi familii culturale (modernitate, antimodernitate, postmodernitate)

Autor:



Cod Produs640
ISBN978-606-537-399-0
Nr. pagini150
Nr. planșe
Format130x200mm
Email
Categorie: Etichetă:

Descriere

Lucrarea de faţă am încheiat-o cu mai mult de patru ani în urmă. Faţă de varianta iniţială am operat numai câteva mici modificări, în general de ordin formal, în rest a rămas aceeaşi. Este o lucrare ce marchează finalul a peste două decenii de reflexie asupra politicului în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, de-a lungul cărora am abordat teme acoperind practic întregul spectru ideologic, de la gândirea contrarevoluţionară până la anarhism, interpretate cu precădere din perspectiva contextului cultural şi a resorturilor intelectuale subiacente elaborărilor doctrinare. Este un tip de tratare pe care anumiţi istorici, mefienţi faţă de ceea ce depăşeşte datele concrete, sesizabile empiric, îl suspectează încă, în pofida susţinerii documentare, de a fi prea speculativ. Ni se pare totuşi perfect îndreptăţit, atâta timp cât este de natură să completeze judicios explicaţiile sociologice, economice sau factuale. Există şi pentru cultură o „durată lungă” şi un parcurs evolutiv, susceptibile să fie analizate structural şi cauzal, în mod analog altor aspecte ce alcătuiesc materia cercetării.
Volumul acesta este aşadar o sinteză, care încearcă, pentru prima dată după cunoştinţa noastră, să pună într-o relaţie de afinitate conceptuală teoria politică şi modelele culturale europene şi americane din ultimele două sute de ani, subsumându-le unor categorii epistemice superioare delimitării comune stânga – dreapta. Ca atare, perspectiva este cuprinzătoare, concentrată pe esenţial, pe reprezentativ, ceea ce înseamnă că am lăsat de o parte o serie de autori sau probleme şi ne-am axat pe fenomene şi tipologii. Am identificat, cu alte cuvinte, caracteristicile generale, noţiunile esenţiale, fără să mai insistăm asupra tuturor conţinuturilor sau a motivaţiilor conjuncturale din cadrul fiecărei orientări. Inevitabil anumite chestiuni le-am presupus cunoscute, fără a le mai detalia într-o manieră didactică, motiv pentru care textul poate să pară la un moment dat foarte specializat. Este însă condiţia necesară a unei astfel de priviri, singura în măsură să asigure cursivitatea expunerii.
Alexandru Mamina