Selectează o Pagină

Crestomaţie de acte normative și documente privind teoria şi practica arhivistică (1862-1974)

Autor: ,



50,00 lei

Cod Produs640
ISBN978-606-537-361-7
Nr. pagini440
Nr. planșe
Format17x24
Email
Categorie: Etichete: ,

Descriere

„Toate mărturiile documentare, dovezi grăitoare, acribia ştiinţifică sunt temeiuri ale valorii unei lucrări ce se adresează nu numai breslei arhivistice, ci, în egală măsură istoricilor, întregului front al cercetării ştiinţifice şi, mai cu seamă, celor din generaţia autoarei, care doresc să se specializeze în domeniul ştiinţei arhivistice şi cu ajutorul ei să studieze adevărata Istorie a românilor fără să o mitizeze şi nici să o demitizeze.”
Prof. univ.dr. Corneliu Mihail Lungu

Notă asupra ediţiei

Motto:
Arhivistica nu este o improvizaţie,
ci o lungă şi neîntreruptă cercetare şi experienţă,
iar datoria arhivistului este să cunoască
şi să practice neapărat imperativele ei.
(Aurelian Sacerdoţeanu, Archivistica,
în „Hrisovul”, VII, 1947, p. 46).

Lucrarea de faţă vede lumina tiparului într-un an aniversar pentru instituţia Arhivelor Naţionale – 185 de ani de existenţă – , ca un prinos adus celor, care generaţii de-a rândul, au slujit-o, contribuind la dezvoltarea şi înţelegerea menirii ei. Se adresează, aşadar, în primul rând, practicienilor din domeniu pentru că însumează, într-o manieră concentrată, chintesenţa activităţii specifice, reflectată prin normele de lucru proprii. Totodată, ea se poate dovedi utilă deopotrivă, celor interesaţi de istoria şi evoluţia Arhivelor Naţionale, studenţilor şi cadrelor didactice care se apleacă asupra unei astfel de problematici.
Strângerea într-un Corpus a actelor normative care au reglementat activităţile arhivistice pe parcursul a mai bine de 100 de ani, 1862-1974, la care se adaugă o serie de documente în completare, este de natură să faciliteze analize pe mai multe direcţii, în ciuda caracterului, aparent tehnic, al unei astfel de lucrări:
1. Modul în care s-a cristalizat în România „doctrina arhivistică”, cum o numea Aurelian Sacerdoţeanu, în sensul identificării etapelor cărora le-au corespuns anumite practici de lucru, principiilor profesionale care au stat la baza activităţilor propriu-zise, după caz, şi izvoarele acestora. Astfel, documentele reflectă în anumite situaţii, raportarea la tratate de referinţă internaţionale – precum Archivistica, lui Eugeniu Casanova sau lucrarea arhiviştilor olandezi Muller, Feith şi Fruin referitoare la ordonarea şi descrierea arhivelor – care au fost avute în vedere atunci când s-au elaborat instrucţiunile autohtone privind categoriile de lucrări arhivistice cu caracter ştiinţific, dar nu numai.
2. Reflectarea transformărilor survenite în societatea românească începând cu anul 1948 în domeniul arhivistic, în general, şi al modului de lucru, în particular. Trecerea de la Ministerul Învăţământului Public la Ministerul Afacerilor Interne a contribuit la extinderea reţelei arhivistice la nivelul întregii ţări şi a impus exercitarea unui control al Arhivelor Statului asupra tuturor documentelor în scopul selectării celor care să facă parte din Fondul Arhivistic de Stat. Creşterea atribuţiilor a atras după sine crearea infrastructurii necesare şi configurarea normativelor care să răspundă noilor cerinţe. Prin parcurgerea acestora din urmă se poate vedea cum s-a produs schimbarea de paradigmă în arhivistica românească şi reflecta la consecinţele, unele resimţite şi în prezent, de la nivelul exercitării atribuţiilor instituţiei.
3. Contextul şi împrejurările în care s-au constituit multe dintre fondurile şi colecţiile existente la ora actuală în administrarea şi protecţia specială a Arhivelor Naţionale sunt bine surprinse atât în documente, cât şi în actele normative care le-au generat. Avem în vedere, îndeosebi, reformele administrativă şi judecătorească, cu instituţiile corespondente epocii, dar şi modul în care s-au alcătuit colecţiile de stare civilă conservate astăzi în Arhive. Se poate constata că reacţia instituţiei la transformările amintite a fost una promptă şi eficientă, îndreptată în direcţia preluării documentelor spre salvare, într-un context care, prost gestionat, ar fi condus la distrugerea masivă a înscrisurilor pe care se întemeiază cercetările istorice, mai vechi sau mai noi.
Limitele cronologice ale lucrării sunt jalonate de anul 1862, când s-a realizat unirea Arhivelor Statului din Iaşi şi Bucureşti, înfiinţate la 1831 în baza prevederilor Regulamentului Organic, într-o arhivă generală prin oficializarea Regulamentului pentru administrarea Arhivelor din România, respectiv de anul 1974, când s-a republicat Decretul 472/1971 privind Fondul Arhivistic Naţional al Republicii Socialiste Romania, act normativ care a stat la baza desfăşurării activităţilor din domeniul arhivistic până la momentul intrării în vigoare a Legii arhivelor, în anul 1996.
Faptul că fondul arhivistic Direcţia Generală a Arhivelor Statului, care constituie sursa documentară a crestomaţiei, în cea mai mare proporţie, este dat în cercetare până la anul 1964 inclusiv, a condus la dificultatea reconstituirii instrucţiunilor în vigoare în intervalul 1964-1971. Cu toate aceste constrângeri, am optat pentru includerea Decretului 472/1971 şi a formei sale republicate trei ani mai târziu, din considerente legate de continuitatea cu perioada premergătoare şi importanţa acestuia prin prisma longevităţii aplicării sale.
Cel de-a doilea fond arhivistic din care au fost extrase documentele şi actele normative incluse în volum provin din fondul personal Sacerdoţeanu Aurelian, care în afara bogăţiei de informaţii cu privire la arhivistică şi ştiinţele auxiliare ale istoriei, oglindeşte, cu prisosinţă activitatea creatorului, atât ca director al Arhivelor Statului în perioada 1948-1953, cât şi ca principal teoretician al domeniului arhivistic până în prezent.
Derivată din aceste două izvoare principale de informare, mai exact din natura informaţiei identificate în aceste fonduri, este focusarea cu precădere spre normativele care au reglementat profesia şi formele de ei de manifestare în Moldova şi Ţara Românească, iar apoi din România Mare, după modelul oferit de autorii care au realizat o primă reconstituire a legislaţiei arhivistice în volumul aniversativ realizat de Direcţia Generală a Arhivelor Statului în 1957, Arhivele Statului, 125 de ani de activitate 1831-1957. Instrucţiunile arhivistice din Transilvania, introduse în circuitul ştiinţific, într-o primă instanţă, graţie studiului lui Sigismund Jakó publicat în « Revista arhivelor », în anul 1958, merită, credem, un volum de sine stătător pentru a putea fi puse în valoare deplin.
În selectarea documentelor şi normativelor incluse s-a avut în vedere asigurarea unei reprezentări cât mai echitabile a componentelor profesionale specifice domeniului arhivistic, aşa cum s-au dezvoltat sau au apărut ele de-a lungul timpului. De un real folos în confruntarea proiectelor de instrucţiuni vehiculate la un moment dat cu forma lor finală, s-a dovedit a fi publicaţia Buletin Informativ, editată de Direcţia Arhivelor Statului pentru uz intern începând cu anul 1951.
Corpus-ul propriu-zis de documente este prefaţat de o Listă a documentelor, cu indicarea paginii la care pot fi identificate acestea. În conţinutul lucrării, documentele au inclus infrapaginal notele originale ale documentelor, comentariile sau alte trimiteri aparţinând editorului fiind plasate la finalul fiecărui document în parte, după indicarea cotei. Sublinierile care apar în texte sunt, şi ele, cele originale. În ceea ce priveşte ortografia documentelor, pentru parcurgerea mai facilă a textului, am optat pentru modernizarea formelor întâlnite, cum ar fi înlocuirea apostrofului, întrebuinţat ca semn pentru cratimă în anumite perioade, cu cratima propriu-zisă. Prescurtările nu au fost întregite, ele nefiind deosebite aşa încât să îngreuneze înţelegerea textului. Crestomaţia cuprinde în final o bibliografie menită să completeze conţinutul documentelor şi al normativelor cu trimiteri la contextul în care au fost elaborate sau la elementele de noutate.

Editoarea

Recenzii

Nu există încă recenzii.

Fii primul care adauga o recenzie pentru “Crestomaţie de acte normative și documente privind teoria şi practica arhivistică (1862-1974)”

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *